CINCI SECRETE PENTRU A COMUNICA EFICIENT

 

A. Abilitatile de ascultare sunt:


1.       Tehnica dezarmarii: Identificati ceva adevarat in afirmatiile celeilalte persoane, chiar daca sunteti convinsi de faptul ca tot ce spune aceasta este gresit, irrational sau nedrept.

2.       Empatia: Puneti-va in pielea celeilalte persoane si incercati sa vedeti lumea prin prisma acesteia.

Empatizarea cu gandurile celuilalt: parafrazati cuvintele celeilalte persoane.

Empatizarea cu starile afective: constientizati ceea ce simte celalalt, pe baza afirmatiilor acestuia.

3.       Tehnica interogarii: adresati pe unton bland si cald cat mai multe intrebari la obiect pentru a afla ce simte si ce gandeste interlocutorul dumneavoastra.

B. Abilitatile de autoexprimare sunt:

C.

1.       Afirmatii de tipul” eu simt”(de pilda: “ Eu ma simt suparat”), in locul acelora care incep cu “tu”(“Tu nu ai dreptate”l” Tu ma enervezi”)

2.       Intaririle pozitive: Gasiti ceva pozitiv sa-I spuneti celuilalt, chiar in toiul unei dispute. Acest lucru indica faptul ca ii purtati respect, chiar daca sunteti suparati unul pe celalalt.

1.Tehnica dezarmarii

Este cea mai eficienta tehnica de ascultare.Presupune descoperirea unui anumit adevar in afirmatiile interlocutorului in pofida convingerii noastre ca tot ceea ce spune el este gresit. Aceasta metoda reprezinta o arma eficienta atunci cand ne simtim criticati si atacati, avand un efect calmant asupra adversarului. In masura in care vom rezista tendintei imperioase de a ne certa si vom da dreptate celuilalt, vom devein invingatori. La randul sau, si adversarul se va simti invingator si va manifesta mai multa receptivitate fata de punctual nostrum de vedere.

Ex.1 Sa presupunem ca iubitul/a spune suparat/a: “ tu intarzii totdeauna, m-am saturat sa te tot astept!” In acest caz, un raspuns potrivit ar fi: “ ai dreptate, am intarziat si ai tot dreptul sa fii suparat/a.”

Ex.2 Sa luam un alt exemplu. Seful va spune pe un ton iritat: acest raport nu este bun de nimic. Probabil ca ai fost cu capul in nori atunci cand l-ai intocmit”

Te simti profund lezat/a pentru ca ai lucrat mult la raportul respectiv si esti convins/a ca nu este chiar atat de prost pe cat afirma seful. Intr-o astfel de situatie raspunsul potrivit ar fi:

“Se pare ca am omis ceva important, chiar daca am lucrat mult la acest raport. Ati putea sa-mi spuneti ce va place si nu ce nu va place in lucrarea respectiva?”

Reactia ta il va calm ape sef, care va da dovada de mai mult tact pe parcursul comunicarii.

Acum 1000 de ani-Epictet spunea: “ Daca cineva te critica, fii imediat de acord cu el. Spune-i ca, in cazul in care te-ar fi cunoscut mai bine, nu te-ar fi criticat doar pentru acel lucru!”

Tehnica dezarmarii adversarului are efect numai daca cel care o practica pare sincer, isi respecta adversarul si nu adopta un ton ironic. Simtul umorului si absenta defensivitatii vor putea transforma o lupta potential intr-o discutie productive asupra unei problememe, spulberand ostilitatea adversarului.

2. Empatizarea

Empatizarea presupune tentative de a ne situa in pepozitia celuilalt, pentru ca respectiva persoana sa se convinga ca am inteles ceea ce dorea sa se comunice.

Empatizarea cognitiva

Repetati cu voce tare spusele celuilalt, pentru ca respective persoana sa se convinga ca am inteles ceea ce dorea sa comunice.

Puteti sa-I adresati o intrebare pentru a va lamuri daca ati receptionat mesajul in mod correct. Sa presupunem ca logodnicul/a se adreseaza pe un ton glacial:” cred ca relatia noastra nu mai are nici un viitor; diferenta de varsta dintre noi este prea mare”.

Tu ar trebui sa raspunzi astfel: “ Nici un viitor? Tu crezi ca diferenta de varsta este prea mare? Ai putea sa-mi explicit mai bine ce simti?”

Tehnica implica parafrazarea spuselor  celuilalt pe un ton necritic si deschis, pentru a putea descoperi ceea ce gandeste el cu adevarat.

Empatizarea afectiva

Dupa parafrazarea cuvintelor celuilalt, adresati o intrebare pentru a verifica daca ati identificat in mod corect si starile sale afective.Sa presupunem ca iubitul/a ti  se adreseaza  pe un ton agresiv:

Tu nici macar nu ma asculti. Atunci cand incerc sa discut cu tine, parca ma lovesc de un zid!”

Tu ar trebui sa spui” Se pare ca sunt incapatanata si rigida. Imi inchipui ca te simti agasat/a si frustrat/a atunci cand vorbesti cu mine. Chiar asa simti?”

Pe masura ce tu incepi sa-si dezvalui sentimentele, iubitul/a trebuie sa le accepte si sa nu reactioneze intr-o maniera ostila.

Daca aceasta/acesta va declara; “ chiar ma simt agasat/a!”, se raspunde: Imi pare bine ca mi-ai spus acest lucru, desi ma intristeaza.Si eu ma simt frustrat/a atunci cand ceilalti nu ma asculta, asa ca inteleg ceea ce simti.”

Subliniem faptul ca in timpul practicarii acestei tehnici nu trebuie sa fim de acord sau nu cu celalalt, ci

doar sa parafrazam spusele lui si sa detectam starile afective. Este indicat sa adoptam un ton calm si linistit, in timp ce utilizam expresii de tipul urmator:

“Mi se pare ca tu vrei sa spui ca…”

“Se pare ca…”

“Mi se pare ca tu crezi ca”

“Sa vedem daca am inteles correct…”

“As dori sa ma asigur ca am inteles ceea ce vrei sa spui…”

3.Tehnica interogarii

Metoda consta in formularea mai multor intrebari, pe un ton bland, pentru a afla ce gandeste sau ce simte partenerul/alta persoana.

Putem sa cerem partenerului de disputa sa ne vorbeasca mai mult despre sentimentele sale negative sau despre ceea ce crede ca i-am facut sau i-am spus atunci cand s-a simtit ranit.

Majoritatea oamenilor intampina mari dificultati in exprimarea sentimentelor de ostilitate  ca ei  nu vor sa admita ca sunt frustrati.Tehnica interogarii il invita pe celalalt in mod direct si explicit sa te critice/ sa-ti spuna cat de suparat este.

Daca il lasam pe celalalt “sa-si etaleze cartile pe masa”, avem mai multe informatii despre ceea ce se intampla si tinem problema sub control.Si in cazul in care utilizam tehnica interogarii, tonul vocii este esential. Ex: Daca cineva iti spune pe unton agresiv:” esti opersoana egoista!” si tu raspunzi sarcastic:” O, eu egoist/a?”, aceasta replica va ascunde o riposta mascata, mesajul real fiind urmatorul: “ cum indraznesti sa insulti un om atat de bun si de nevinovat ca mine?”

Pentru a avea mult success, persoana in cauza ar trebui sa ii se adreseze interlocutorului astfel:

“Ai putea sa-mi spui ce am spus sau ce am facut pentru a fi considerat egoist?”

Tehnica interogarii nu serveste numai la obtinerea de informatii in legatura cu gandurile si simtamintele unei persoane, ci si la transformarea unei reactii negative vagi intr-o problema concreta, care poate fi rezolvata intr-un mod constructiv. Sa presupunem ca un angajat solicita o avansare, iar seful sau direct isi exprima rezerva fata de cererea lui, afirmand ca angajatul in cauza are prea putina experienta. In loc sa se simta invins si deprimat urmatoarele cateva luni, acesta ar trebui sa intrebe: “ ce fel de experienta credeti ca imi lipseste?”Atunci cand seful va descrie calitatile sau experienta care ii lipsesc angajatului, acesta va trebui sa recurga la tehnica empatiei si dezarmarii, dand dreptate sefului si asigurandu-l ca ii intelege punctual de vedere. Angajatul poate chiar sa discute impreuna cu seful un plan de autoperfectionare pentru a dobandi experienta necesara.Daca tehnica este utilizata cu abiliatte, s-ar putea ca acesta sa primeasca avansarea solicitata.

Sa luam un alt exemplu: Un tanar ii spune  la un moment dat  prietenei sale: “ Am nevoie de mai multa libertate!”

Raspunsul fetei ar fi urmatorul:

“Spui ca ai nevoie de mai multa libertate(empatie cognitiva). Asta suna de parca te-ai simti prins in capcana si nesatisfacut de relatia noastra(empatie emotionala). Poate doresti sa te mai intalnesti si cu alte persoane(empatie emotionala) Ai putea sa-mi spui ce anume iti place si ce nu-ti place in aceasta relatie?(metoda interogarii)/” Daca nu vrem sa ne implicam intr-o disputa fara sfarsit este bine sa utilizam tehnicile de mai sus si in special aceea a dezarmarii, identificand un dram de adevar in afirmatiile interlocutorului. In felul acesta, putem infirma criticile acestuia fara a invoca nici un argument in apararea noastra.Acest paradox este denumit “legea persuasiva a contrariilor”: fiti de accord cu criticul dv si veti dezaproba afirmatiile acestuia in ceea ce va priveste!

Dimpotriva, daca veti respinge critica, nu veti face decat sa-I intariti convingerea ca acuzatiile lui sunt reale.

B. Abilitatile de autoexprimare

1.       Afirmatiile de tipul”eu simt…”

In loc sa ne certam sau sa devenim defensivi, putem sa ne experiorizam sentimentele utilizand afirmatii de tipul “eu ma simt nervos, suparat, deprimat etc.”

Prin intermediul unor afirmatii de acest gen, pot fi exprimate urmatoarele tipuri de stari afective.

a)Sentimente negative:

“Ma simt criticat” ; Ma simt suparat”; Ma simt neinteles”; “Ma simt constrans” etc.

b)Sentimente care exprima vulnerabilitatea:

“Ma simt trist”; “Ma simt respins”: “Ma simt ignorant”; “Ma simt intimidat”; Ma simt atacat”.

c)Dorinte si aspiratii:

“As dori sa plecam impreuna o perioada mai lunga”; “As vrea sa rezolvam aceasta problema si

sa ne simtim mai aproape unul de celalalt” ;” As dori ca tu sa intelegi punctul meu de vedere”.

Afirmatiile de tipul” eu simt” sunt opuse celor care incep cu “tu…”, “ ma enervezi”, “ tu nu ai dreptul sa spui acest lucru”, “tu gresesti…”, pentru ca acestea cuprind in sine critica si blamarea celuilalt, conducand la discutii in contradictoriu si chiar la cearta. Abilitatile de ascultare va vor ajuta sa intelegeti sentimentele celorlalti, intimp ce abilitatile de exprimare va vor fi de folos in dezvaluirea propriilor simtaminte.

Multi oameni intampina dificultati in exteriorizarea sentimentelor de ostlitate, ei reusind sa le exprime agresiv sau sa le ascunda, platind pretul unor simptome psihice si somatice.

Se pare ca este mult mai simplu sa adresam vorbe grele unei persoane care ne-a suparat decat sa-i spunem:” Ma simt ranit de ceea ce mi-ai zis. Hai mai bine sa discutam problema impreuna.”

Afirmatiile de tipul”eu simt” sunt esentiale atunci cand avem tendinta sa devenim defensive sau sa ne angajam intr-o disputa.Persoana care discuta in contradictoriu isi imagineaza ca are de aparat ceea ce considera unadevar, incarcand sa-l convinga pe celalalt ca grseste si  netinand seama de faptul ca si adversarul” sau isi imagineaza  ca are de aparat un adevar la fel de absolute. De fapt, asa –zisul  adevar nu reprezinta decat oforma mascata de ostilitate.

Sa presupunem ca un “prieten va spune suparat:” Te inseli in privinta aceasta. Esti un prost!”

In loc sa-i replicam pe un ton dur:” Ba tu n-ai dreptate, prostul esti tu!”, ar fi mult mai potrivit un astfel de raspuns:”Ma simt jignit, atacat si ranit. Mai bine mi-ai explica de ce crezi ca nu am dreptate.”

2. Autointarirea

Mai mult decat orice, oamenii doresc ca ceillati sa le acorde atentie si sa-I aprecieze, temandu-se de respingere, desconsiderare sau de a fi judecati. Din acest motiv , sugerez transmiterea unor mesaje pozitive catre oponent, chiar si in toiul unei dispute aprinse. In felul acesta, interlocutorul se simte respectat si apreciat.  De asemenea, multe persoane nutresc convingerea ca ostilitatea si grija fata de celalalt reprezinta sentimente total opuse. Astfel, se presupune ca doi oameni furiosi care se cearta nu tin unul la celalalt si nu se respecta reciproc. Aceasta convingere ii face pe oameni sa reactioneze disproportionat, transformand un conflict minor intr-o tragedie. Subiectul in cauza simte nevoia sa-l respinga pe celalalt inainte de a fi respins la randul sau, pentru a-si salva imaginea de sine. Putem preveni escaladarea conflictelor daca ii demonstram interlocutorului nostru ca, desi suntem foarte suparati, totusi il pretuim mult, fapt ce il va determina sa se deschida sufleteste, sa ne asculte; in felul acesta, el se va simti mai putin amenintat. Unele mesaje de acest gen ar putea suna astfel:”Sunt foarte suparat, dar tin mult la tine!” sau: “Avem pareri complet diferite referitoare  la aceasta problema, insa cred ca ar trebui sa discutam problema impreuna.Desi nu sunt de acord cu punctual tau de vedere, te asigur ca te respect foarte mult si doresc sa colaboram in continuare.”

La baza acestei tehnici se afla aceeasi teorie ca si in cazul autostimei neconditionate. Cu alte cuvinte, poate sa nu ne  placa ce face, ce simte sau ce gandeste o anumita persoana, dar aceasta nu inseamna condamnarea ei in totalitate. Este posibil ca unii dintre noi sa ne punem intrebarea:” Ce vom face daca individul X este int-adevar un ticalos si nu mai dorim sa avem de-a face cu el?” In aceasta situatie, Burns(1989) atrage atentia ca de multe ori in viata ni se va intampla sa simtim pornirea de a rupe relatiile cu semenii nostrii, pentru ca ei ne exploateaza, sunt prea egoisti sau prea sensibili. Cu toate acestea, avantajul mentinerii unor  bune relatii este mai mare decat pierderea. De aceea, daca-i vom spune un lucru pozitiv unei persoane cu care  avem o disputa, o vom ajuta sa salveze aparentele, sa devina mai putin defensiva si mai inclinata sa asculte punctual nostru de vedere. In felul acesta, mesajul pe care il vom transmite va avea un caracter mai realist, precum si un impact mai mare.

Bancul zilei:)

Care este diferenta intre un psiholog si un psihiatru?

Daca unui psihiatru ii spui “Imi urasc mama” , el iti raspunde: “Ce te face sa spui asta?”, in timp ce psihologul raspunde “Multumesc ca ne-ai spus asta si noua!”

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s