CUNOASTE-TE PE TINE INSUTI

              „Omule, cunoaşte-te pe tine însuţi şi vei cunoaşte Universul şi Zeii”

O veche poveste japoneză vorbește despre un războinic samurai care l-a provocat pe un maestru Zen să îi explice ce înseamnă rai și iad. Călugărul însă i-a răspuns cu dispreț: „Ești un mocofan – n-are rost să-mi pierd vremea cu unul ca tine!”
Simțindu-se ofensat, samuraiul s-a înfuriat cumplit, a scos sabia din teacă și a zbierat: „Te-aș putea omorî pentru obrăznicia asta.”
„Acesta este iadul”, a răspuns calm călugărul. Uluit să constate realitatea în spusele maestrului care își îndreptase atenția asupra mâinei ce-l cuprinsese, samuraiul s-a liniștit, și-a băgat sabia în teacă, a făcut o plecăciune și i-a mulțumit călugărului că l-a luminat.
„Iar acesta este raiul”, a spus călugărul.     
Conștientizarea bruscă de către samurai a stării agitate în care se afla ilustrează diferența covârșitoare între a fi cuprins de un sentiment și a deveni conștient că poți fi înghițit de el. Îndemnul lui Socrate: „Cunoaște-te pe tine însuți” face referire tocmai la ceea ce este esențial în inteligența emoțională: conștientizarea propriilor sentimente în momentul în care ele apar.
La o primă privire, ar putea părea că sentimentele noastre sunt evidente; o gândire mai atentă ne amintește însă că am trecut cu vederea ceea ce am simțit cu adevărat în legătură cu un anumit lucru sau că am reacționat târziu față de aceste sentimente aflate în joc. Psihologii folosesc un termen destul de ponderat, metacunoaștere, pentru a se referi la conștientizarea acestui proces de gândire și metadispoziție, pentru conștientizarea emoțiilor. Eu prefer termenul conștientizare-de-sine, în sensul unei atenții permanente stărilor interioare.
În cadrul acestei conștientizări autoreflexive, mintea constată și investighează experiența în sine, inclusiv emoțiile.
Această calitatea a conștientizării seamănă cu ceea ce Freud descrie ca „atenție egal flotantă” și pe care o recomandă psihanaliștilor. O asemenea atenție abordează tot ce se întâmplă în stare conștientă cu imparțialitate, ca și cum ar fi vorba despre un martor interesat și care totuși nu reacționează. Unii psihanaliști îi mai spun și „eul observator” – capacitatea conștientizării de sine care îi permite analistului să-și supravegheze propriile reacții la spusele pacientului și la procesul de liberă asociere pe care-l țese pacientul.
O asemenea conștientizare de sine pare să necesite un neocortex activat, mai ales în zona limbajului, acordat spre a identifica și a numi emoțiile stârnite. Conștientizarea de sine nu este o formă de atenție care să se lase purtată la voia întâmplării de către emoții, reacționând exagerat și amplificând ceea ce este perceput. Mai degrabă este un mod neutru de a menține reflecția de sine, în toiul, touși, al unor emoții turbulente. William Styron pare să fi descris această facultate a mințiiscriind despre depresiile lui profunde, vorbind despre ea ca fiind o simțire „a unei însoțiri de către un al doilea sine – un observator spectral care nu împărtășește demența dublului său și deci este capabil de o curiozitate lipsită de patimă în momentele în care camaradul să se zbate.”
În cel mai bun caz, observarea de sine permite o conștientizare la rece a sentimentelor pasionale sau tulburătoare. În cel mai rău caz, se manifestă doar printr-o ușoară distanțare față de experiența respectivă, un canal paralel al conștientizării, care este „meta”: planând deasupra sau dedesubtul fluxului principal, conștient față de ceea ce se întâmplă mai degrabă decât a fi preluat și pierdut în acel flux. Este, de exemplu, diferența între a fi mâniat de moarte pe cineva și a gândi totuși: „Sentimentul pe care îl trăiesc este unul de mânie” chiar în momentul în care el te cuprinde.

(Fragment din cartea „Inteligența emoțională” de Daniel Goleman)

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s